The Boy Next Door

Jennifer Lopez inca se mai chinuie sa para credibila in filme, de parca esecurile cinematografice de pana acum nu au fost suficiente, incercand sa faca din Claire Peterson, personajul pe care il interpreteaza cu atata amatorism incat ma doare ochiul (pun intended, dar nu va zic de ce!), un om real, o femeie de cariera, combinata cu tipologia suferindei – o mama inca tanara, cu un copil adolescent si un sot care o inseala. Dar vai!

Sa spun ca The Boy Next Door porneste de la o premisa puerila si demna de hohote de ras este putin, plus ca asta se vede rapid din trailer. De fapt, filmul incearca sa fie erotic si thriller in acelasi timp, dar rezultatul final este unul de-a dreptul hilar.

Claire Peterson (Jenny from the block, in toata splendoarea ei, varianta necenzurata) e o profesoara de literatura inca in floarea varstei, a carei casnicie e cam pe butuci. Primele scene din film te introduc rapid in povestea de dinainte de “greseala”, si j.Lo da pentru prima data cu batul in balta. Overacting mult prea incarcat de suferinta, si in secunda doi imi doresc ca Jenny sa se intoarca la muzica si dans, si sa lase filmele in pace.

John Corbett, in rolul lui Garrett, sotul lui Claire, pare total rupt de peisaj, iar Ian Nelson il joaca pe Kevin, copilul celor doi, la limita suportabilului. Nu ca rolul ar fi fost de vreo complexitate absurda. In rolul celei mai bune prietene, Vicky, Kristin Chenoweth pare o adevarata risipa de talent (tanti asta joaca pe Broadway, totusi), si noua ei tunsoare o face sa para o combinatie ciudata intre Cameron Diaz si Kate Gosselin.

Ok, povestea lui Rob Cohen e de-a dreptul rizibila, cu scene dublate prost si pline de greseli tehnice de tot felul. Cu toate astea, trebuie sa-mi calc pe mandrie si sa recunosc ca, in ciuda unui personaj foarte slab conturat, Ryan Guzman face din Noah Sandborn un dement psihopat foarte, dar foarte simpatic.

Trec peste vizualul de natura erotica, menit, probabil, sa ne incalzeasca sufletele, casa si semineele invizibile (caci da, domnul Guzman este sculptat superb), si ajung rapid de tot la talentul lui actoricesc. Sunt convinsa ca rolul nu l-a primit doar in baza lui, ca deh – Hollywood fara patratele e ca iaurtul fara grasimi si berea fara alcool, dar tanarul speranta mi-a demonstrat aseara ca e mai mult decat atat. Cu tot scenariul slab, Ryan Guzman e un psihopat subtil, salbatic, impulsiv si pasional, asa cum sta bine oricarui obsedat de cursa lunga, si – strict din punctul meu de vedere – e singurul lucru pentru care chiar merita sa vedeti filmul. O sa-l urmaresc si pe viitor pe tanarul actor, sa vad daca minunea asta e una singulara sau permanenta, si v-as sfatui si pe voi sa faceti la fel.

Ca sa recapitulez – scene false, introduceri lungi, Jennifer Lopez stearsa, atat ca atitudine, cat si ca infatisare, Kristin Chenoweth slab utilizata, John Corbett in plus si Ryan Guzman fix cat si ce trebuie, si The Boy Next Door este thrillerul erotic care se rateaza din cauza unui regizor care se poate lauda, printre altele, cu The Fast and the Furious (primul), xXx (tot primul) si un clip de la Rammstein (pentru o piesa chiar faina, as putea adauga).

Se simte in tot filmul nevoia de a exagera stari si atitudini, dar Rob Cohen nu are nici determinarea, si nici experienta pentru a duce exagerea dincolo de ecran, asa ca spectatorul se va simti un pic tradat de faptul ca i se promite un thriller si primeste o comedie. Care comedie e chiar distractiva, daca te detasezi de restul personajelor si ramai concentrat pe Guzman.

The Boy Next Door apare in cinematografe incepand cu 27 februarie. Multumesc RoImage si Cinema City Sun Plaza pentru invitatia la film.