Halloween 2014: Frontière(s)

Despre New French Extremity v-am mai povestit in cateva randuri, vorbind de Martyrs si Haute tension, dar pentru ca subiectul pare, momentan, inepuizabil (pentru ca ar mai fi de zis si despre À l’intérieur, Irréversible si Baise-moi, cel putin), am zis ca saptamana lui Halloween 2014 e un moment potrivit pentru a vedea Frontière(s).

In prima faza, filmul este extrem de banal. Incepe direct, fara vreo introducere lenta in viata personajelor, asa cum te-ai astepta, si practic pornesti la drum, nestiind prea bine cine e protagonistul si cine e antagonistul. Bineinteles, fiind vorba doar de 108 minute de distractie, lucrurile se clarifica rapid, cam in vreo 20 de minute de la inceperea filmului.

Abordarea directa se mentine pe tot parcursul povestii si se pare ca in Frontière(s) subtilitatea nu e deloc un punct forte. Spre deosebire de alte filme din acelasi val, Frontière(s) isi omoara personajele fara rezerve, si iti omoara stomacul fara jena, pentru ca scenele de gore par rupte din filmele B ale anilor ’70, cu ceva mai multa atentie la efectele speciale.

Karina Testa este un lead acceptabil, in rolul lui Yasmin, dar restul personajelor sunt nememorabile. Practic, tot ce face restul actorilor e sa furnizeze un personaj negativ colectiv, care sa fie responsabil cu tot felul de rele si atrocitati. Daca nu suna prea grozav, e pentru ca asa si este – lucrurile nu stau prea grozav la capitolul villains in Frontière(s), cu tot inceputul promitator.

Frontière(s) este unul dintre cele mai directe slasher movies din ultimii ani, care aduce pe ecrane o savoare tipic europeana, fara bombasticul cu care ne obisnuieste Hollywoodul. In afara de asta, plus o doza (involuntara, zic eu) de feminism, filmul nu prea are cu ce se lauda. Yasmin e un protagonist plictisitor si debusolat, restul prietenilor ei fac parte din categoria sociala “baieti de cartier smecheri si imaturi”, iar “oamenii rai” vin cu niste clisee obositoare, de care probabil ne-am saturat de prin ’95. Serios acum, cine mai face filme in care toata, dar absolut TOATA familia de ticalosi are cel putin o problema psihica?! Ma rog, in dulcele spirit clasic al genului slasher, Frontière(s) abuzeaza de portita asta si surprinde (placut, probabil) iubitorii de gore pe paine. Fanii filmelor usor mai profunde, insa, vor fi dezamagiti.

Filmul e integrat in foarte multe liste de genul “best horror movies” sau “most disturbing movies“, si aici trebuie sa dau dreptate oamenilor care fac listele astea – Frontière(s) are momente in care e deranjant, e terifiant, e groaznic si e scarbos, si isi merita pe deplin locul pe listele respective. Daca va stiti fani ai genului, sau fani ai lui Texas Chainsaw Massacre, sau fani ai mitologiei cu the final girl, atunci probabil ca o sa va placa Frontière(s). Daca va stiti slabi de inger si stomac, you better sit this one out.