Bullet

Eu si Danny Trejo avem o relatie speciala – eu imi imaginez ca ma salveaza de tot felul de raufacatori, iar el face fix asta in visele mele. E de inteles, deci, de ce as alege sa vad Bullet, un fel de Machete de mana a 16-a, fara sclipirea de geniu (oferita, probabil, de mana sigura a lui Robert Rodriguez) care e in El Federale.

Pe de alta parte, Bullet e destul de direct, fara ascunzisuri si ocolisuri, iar pentru cei care n-au apreciat stilul haotic si incalcit din Machete, poate Bullet e solutia pentru o (re)introducere in stilul lui Danny Trejo.

Actorul joaca acelasi rol clasic, bine definit, de politist cu o soarta trista, care se lupta cu toata lumea, care lume ii sta mereu impotriva, si tot asa… Reteta inca merge si nu vad de ce nu s-ar tine de ea.

Singurul lucru care dezamageste – Trejo pare un pic obosit de arhetipul asta “good guy with a lot of issues”. Jocul sau in Bullet e de multe ori fortat, iar asta a insemnat ca si-a fortat si colegii de platou sa overact de multe ori. Efectele speciale sunt jenibile (un portmanteau care mie una imi face placere sa-l folosesc – nu si de data asta), iar erorile vizibile cu ochiul liber (obiecte care sunt intr-o scena si nu mai sunt in urmatoarea) sunt cu duiumul.

Per total, Bullet merita vazut de fanii lui Danny Trejo, dar publicul disponibil pentru filmul acesta se limiteaza doar la atat.