Snowpiercer

Mi-ar fi placut tare mult sa-mi placa Snowpiercer. Scenariile post-apocaliptice mi se pare cele mai permisive in materie de creativitate, si povestea trenului care calatorea prin mormane de gheata a reusit, cumva, sa-mi atraga atentia.

Din nefericire, insa, faptul ca mi-a atras atentia nu inseamna ca mi-a si mentinut-o, si filmul s-a dus rapid la vale, in lipsa unui leading man care sa fie capabil sa sustina suspansul implicit al povestii.

Chris Evans il joaca pe Curtis Everett, lider improbabil al unei miscari revolutionare fortata. Nu stiu daca vreodata Evans a reusit sa ma surprinda si sa ma faca sa-l plac, dar speram ca in Snowpiercer, acest film atat de laudat, actorul va reusi sa lase in urma trecutul de pretty boy si Captain America. Se pare ca nu… Curtis e prea grav, mai tot timpul, reuseste sa aiba doua stari – una serioasa si una foarte serioasa, iar incrancenarea afisata pare una extrem de fortata. Da, pot sa inteleg de unde provine personajul, si sa-i inteleg motivele, dar overactingul lui Evans nu pot sa-l iert, si nici sa-l accept, si mi se pare ca oboseste firul narativ pana intr-atat incat oricum nu-ti mai pasa de nimeni din trenul ala.

Kang-ho Song are un personaj inegal, pe care nu stiu daca il plac, sau daca ma enerveaza la culme, dar cel mai probabil a doua varianta e mai aproape de realitatea lui. Tilda Swinton, insa, alaturi de Jamie Bell, vine sa salveze ziua. Pana la aparitia lor, Snowpiercer planuia sa devina o plictiseala agasanta, si doar carisma Tildei, cuplata cu energia lui Bell, au reusit sa ma scoata ceva bun din filmul asta. Apropo de Tilda, tirada ei cu si despre pantofi, reguli, apartenente si alte boli sociale este memorabila si merita studiata de cinefili, psihologi si cine mai doreste, cine mai pofteste…

Snowpiercer e o productie grandioasa, tipic hollywoodiana, asezonata cu exotismul coreenilor, unde efectele se intalnesc cu muschii, si talentul ramane un pic in spate. Lumea ciudata din film nu are un realism care sa te atraga, si mi-a dat senzatia de falsitate aproape in fiecare secunda, in ciuda povestii cu potential. Recomand filmul fanilor SF si fictiune postapocaliptica, dar ii sfatuiesc sa priveasca cu un pic de scepticism aceasta pelicula atat de agreata de restul lumii.