Freaky Friday: Mama

Postat in Freaky Friday, Reviewuri de - februarie 28, 2014
Freaky Friday: Mama

Mama a fost pe lista mea de must see, cu toate ca nu face parte din categoria de horror care sa ma intereseze prea mult. Fara sa fie spectaculos, Mama reuseste sa te tina legat de ecran pe tot parcursul celor 100 de minute.

Jessica Chastain este putin credibila in rolul lui Annabel Moore, cu parul ei ciudat, machiajul vechi de 3 zile si tatuajele care ba se apropie prea tare de incheietura mainii, ba se apropie prea tare de coate. Annabel e o tipa punk destul de conformista (caci evident ca nu-i lipseste, din toate tricourile cu formatii pe care le are, tricoul cu The Misfits, de parca el ar semnala gradul de punk-icitate pe care il are personajul), care vrea o relatie cu Lucas (Nikolaj Coster-Waldau), dar nu prea vrea copii cu el. Sa nu mai spun de reticenta cu care le intampina pe Victoria (Megan Charpentier) si Lilly (Isabelle Nélisse).

Lucas si Annabel par a avea o relatie solida si frumoasa – ambii sunt creativi, firi libere si intelegatoare, dar aparitia celor doua nepotele le cam de viata peste cap. De departe, cele doua pustoaice (Charpentier si Nélisse) sunt cele mai bune lucruri din film, reusind sa te faca sa iti focusezi atentia pe ele de fiecare data cand sunt prezente pe ecran.

Prestatia Jessicai Chastain e destul de plictisitoare, si de multe ori am avut senzatia ca nu se simte la locul ei in povestea asta. Nikolaj Coster-Waldau e un pic mai pasional si mai implicat, fara a-l salva vreun pic de la mediocritate, dar reuseste pana la final sa te faca sa root for him, which I guess it’s good…

Vizual vorbind, Mama imprumuta ce poate, de unde poate. De la Ring, la The Exorcist, cu un hint de Tim Burton pe ici, pe colo, Mama aduce un omagiu subtil filmelor clasice si geniilor deja consacrate. Aceste “imprumutari” sporadice aduc familiaritate filmului, fara a deranja spectatorul cu ganduri copy/paste, pentru ca tot ce e pe ecran e reinterpretat in asa fel incat sa se imbine cu mesajul, povestea si personajele din Mama.

Filmul merita vazut si de horror lovers, si de profani. Primii vor savura un film de groaza nou cu idei vechi transpuse pe ecran prin metode moderne, iar ultimii vor gasi motive de sperietura cam la fiecare 5 minute. Mama e de savurat cu prietenii si familia, alaturi de cel mai mare bol de popcorn din lume. Garantat va ajunge pe jos macar o data.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu